Ghimpii din coastele corupților: abuzul în serviciu și conflictul de interese

ABUZUL ÎN SERVICIU

Ce este acum:

– Codul Penal, Art. 297

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 ”constată că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.” AICI găsiți o explicație complexă a deciziei.

Și mai e ceva, dar care nu intră în discuție acum, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție reglementează abuzul în serviciu:

”Art. 13

Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Art. 13 (2)

In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.”

Ce schimbă Proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

”1. Articolul 297 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.297. Abuzul în serviciu (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Iată elefanții:

Pedepsele devin mai mici – (1) închisoare de la 2 la 7 vs. închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și (2) închisoare de la 2 ani la 7 vs. de la o lună la un an sau amendă – , penalii vor putea ocupa funcții publice în continuare și apar două condiții – pentru incriminare, paguba materială mai mare de 200.000 de lei și pentru acțiunea penală, plângerea prealabilă.

Koveși spune că ”30% din activitatea DNA are ca obiect investigarea faptelor de abuz în serviciu” și că ”doar în dosarele DNA, în ultimii trei ani, suma valorilor indisponibilizate de DNA a fost de peste 1,5 miliarde de euro.”

Călin Popescu Tăriceanu se opintește:

„În ultima perioadă, abuzul în serviciu s-a constituit într-o metodă abuzivă de apreciere și de anchetare a multor oameni care sunt plimbați acum pe la procuratură, prin instanțe, și întotdeauna definițiile laxe lasă loc la interpretări și, când ele nu sunt făcute cu bune intenții, sigur că putem să fi confruntați cu multe abuzuri și excese.”

Scăderea pedepselor, ocuparea de funcții publice, condiția de incriminare și condiția pentru acțiunea penală rezolvă ”metoda abuzivă de apreciere și de anchetare” sau ”definițiile laxe”? 🙂

Elefantul numit plângere prealabilă

Acum, procurorii pot declanşa acţiunea penală din oficiu pentru abuzul în serviciu. Dar prin Ordonanță, cel care face abuz răspunde penal doar cu plângere și dacă plângerea vine mai devreme de trei luni de la comiterea abuzului (CPP).

Să luăm un caz concret, recent: Centrul de Boli Psihice Măciuca.

IPJ Vâlcea s-a sesizat DIN OFICIU și a deschis un DOSAR PENAL pentru ABUZ ÎN SERVICIU, în urma fotografiilor APĂRUTE ÎN PRESĂ. (vezi AICI)

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au preluat dosarul de abuz în serviciu și au făcut deja verificări.

Imaginați-vă viitorul și gândiți-vă și la câinele de pază al democrației, presa. Mai are vreun rol aici? Nu prea cred. De aceea mă așteptam ca jurnaliștii (din toate taberele) să nu lase să treacă o zi în care să nu vorbească despre modificările în privința abuzului în serviciu cu exemple concrete, nu la modul general. Trebuie spus cu exemple concrete pe înțelesul tuturor cum X care a făcut asta a primit pedeapsa Y. Mai ales că LIBERTATEA PRESEI este corelată cu reducerea corupției.

Ordonanța nu e numai despre Dragnea și cum vrea el să scape. E poate și despre șeful tău sau despre cel care te reprezintă în Parlament acum. Sunt ” în jur de 2200 de dosare azi, care s-ar putea închide din cauza acestei ordonanțe”, spune Laura Codruța Koveși.

Și problema nu e doar că se închid acum mii de dosare, dacă se poate spune că nu e o problemă. Problema este că Ordonanța prin reducerea pedepselor, scurt pe doi, dă drumul la liber abuzului în serviciu. Și o să auzim în draci ”e bine mersi, că n-a furat mult, decât 199.999 de lei”.

CONFLICTUL DE INTERESE

Una dintre condițiile înainte de aderarea la UE a fost rezolvarea scăpărilor legate de conflictul de interese. N-a fost grabă, totuși. Agenția Națională de Integritate și-a început lupta abia în 2008. ”Prigoniții” – aleșii neamului, parlamentari și aleși locali, funcționarii publici.

Ce zice Codul Penal actualizat prin Decizia CCR nr. 603/2015:

”Art. 301

Conflictul de interese

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Ce vrea proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală:

”3. Alineatul (1) al articolului 301 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

În cazul conflictului de interese pedepsele rămân nemodificate. DAR, nu mai e infracțiune dacă se vor obține foloase patrimoniale necuvenite pentru o persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Ce se schimbă?

Să luăm un exemplu: Radu Mazăre. Cel mai primar dintre cei identificați de ANI că au arunat cu banul public în apropiați. (Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Gabriel Strutinsky = love)

Laura Codruța Koveși a subliniat că, alături de abuzul în serviciu, și conflictul de interese intră la categoria infracţiunilor ”care pot fi comise doar de anumite persoane, cum spunem noi în justiţie subiecţi calificaţi, adică funcţionari publici, demnitari, persoane care deţin poziţii de demnitate publică – primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, miniştri, secretari de stat, parlamentari.”

Călin Popescu Tăriceanu o ”aprobă”:

”Toată lumea este speriată să nu fie acuzată de conflict de interese. Vreau să vă mărturisesc un lucru și nu știu dacă sunteți la curent: în momentul în care actualul Parlament și-a început activitatea, serviciile din cadrul Parlamentului — și de la Senat și de la Camera Deputaților — au venit să ne avertizeze că dacă angajăm foștii angajați din legislatura trecută din nou în această legislatură acest lucru poate să fie pus sub incidența conflictului de interese.”

ANI a pus pe lista parlamentarilor în conflict de interese, în perioada 2011 – 2015, 56 de cazuri de natură administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.

Păi, în cazul ăsta, să-i tăiem și capul, nu doar rădăcina! ANI va avea un buget de 21,69 milioane lei, mai mic cu 25,97% pe anul 2017, față de anul trecut, conform proiectului de buget publicat de Ministerului Finanțelor Publice. Puteți consulta bugetele ANI din anii 2008 – 2015, ca idee, AICI.

Dar să-i lăsăm puțin pe parlamentari, poate n-au atât de mulți prieteni. Să trecem la sistemul medical. Tolo.ro a întrebat Agenția Națională de Integritate cîte situații de incompatibilitate sunt acum. Răspunsul:

”Sunt 193 de cazuri de incompatibilitate, conflict de interese și diferențe nejustificate de avere, cazuri care se referă la 114 de șefi ai sistemului medical”.

”33 de șefi acuzați de incompatibilitate au pierdut definitiv în justiție

Cele 114 persoane vizate pentru oricare dintre nereguli (incompatibilitate, conflict de interese și diferențe de avere) sînt, în proporție de 85%, manageri de spital, directori și șefi de secție.

Sumele vehiculate sînt de nivelul sutelor de mii de euro, de pildă un șef de secție de la un spital din Târgu Jiu neputînd justifica 250.000 de euro.

În cazul celor 95 de persoane aflate în incompatibilitate, 43 sînt șefi de secții, 37 sînt manageri și 10 sînt directori.

În cazul incompatibilității și a conflictului de interese, ANI a cîștigat definitiv 36 de cazuri, iar șefii din sănătate, 5 cazuri.”

Parlamentarii au fost pe urma dezincriminării conflictului de interese și în 2015, când se dorea și înlocuirea sintagmei “Conflictul de interese” cu sintagma “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane“. Atunci, președintele Klaus Iohannis, s-a opus modificării art. 301 – ”Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.”

Acum situația este mai complexă și Iohannis a declanșat procedurile pentru organizarea unui referendum, tema acestuia fiind „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.

Indiferent de câți români îi vor răspunde președintelui, este bine că referendumul pune problema luptei anticorupție, în contextul în care avem Comisia Europeană pe cap. Una dintre recomandările primite este și despre conflictul de interese:

”Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.”

Nu e bine

Era foarte important ca românii să conștientizeze mai mult pericolul unui dezechilibru de forțe în Parlament și prezența la vot în 11 decembrie să fi fost alta. Păcat că sursele care au dezvăluit intenția PSD-ALDE de a face modificări cu efecte la capitolul luptă anticorupție au făcut-o în ceasul al 12-lea. Pentru că mi-e foarte greu să cred că ordonanțele au fost puse la cale după alegeri, având în vedere că Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020 vorbește despre modificări necesare la Coduri, legi, OUG-uri, regulamente și n-a apărut ieri.

Ordonanțele (cea pentru modificarea Codurilor și cea privind grațierea și amnistia) rămân pe agenda ministrului justiției Florin Iordache oricum. Și le vom vedea efectele foarte curând dacă trec ca OUG sau prin asumare.

Ministerul Justiţiei a anunțat pentru luni, 30 ianuarie, o dezbatere publică privind proiectele de ordonanţă de urgenţă care vizează graţierea şi modificarea codurilor penale. Dezbaterea va fi la sediul Ministerului Justiţiei. Azi a fost ultima zi de înscrieri pentru cele 50 de locuri din sală.

La referendum o să fie mai multe locuri. Însă dacă ne uităm și la încredea românilor în justiţie, aflată în picaj liber (Eurobarometru 2016 – 35 % dintre români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015 scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt), dacă nu se ocupă nici 30% din ele, ce se va întâmpla mai departe?

(foto Daniel Mihăilescu/AFP)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *