Regina Înălțimilor

”Unii m-au considerat o excentrică, alții poate chiar o nebună. Dar eu mi-am văzut de drumul pe care aveam să-mi găsesc idealul și mulțumirea mea sufletească.” 

Smaranda Brăescu

Astăzi, în 2017, la 85 de ani de la recordul mondial ABSOLUT la saltul cu parașuta obținut de Smaranda Brăescu, Studioul cinematografic al Armatei în colaborare cu Muzeul Național al Aviației Române, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii – filiala Cluj a lansat pelicula ”Foșnet de mătase albă”. Este partea întâi a unui documentar care vorbește despre ”Regina Înălțimilor”, cea care și-a dedicat viața țării, așa cum și-a dorit, ”frumoasă și încărcată de glorie.”

 

”Viața mea nu înseamnă nimic dacă o țin numai pentru mine. Viața mea o dăruiesc țării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă și încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare, pentru că eu cred în steaua mea și Dumnezeu a ținut cu mine și cu steaua mea.” – Smaranda Brăescu

Pe 15 decembrie 1931, Smaranda Brăescu, Măndița, pleacă spre America, iar pe 29 decembrie ajunge cu vaporul la New York, unde avea să fie întâmpinată ca o vedetă. Zeci de reporteri au așteptat-o pe tărâmul american.

”Erau gazetarii Americii, spaima lumii!” va spune Măndița mai târziu într-o scrisoare pentru ziarul românesc Universul. ”Aparatele fotografice țăcăneau, moriștile cinematografice intraseră în funcțiune, iar creioanele alunecau de mama focului pe block-notesul reporterilor, chiar când răspunsul meu se reducea la un zâmbet sau la un autograf.”

Prima parte a documentarului ”Foșnet de mătase albă”, în regia lui Cornel Mituț, povestește zbaterile Măndiței pe tărâm american unde, în timpul pregătirilor pentru record, s-a izbit de tot felul de piedici puse chiar de oficiali americani, de probleme financiare, de tot felul de hărțuieli și întâmplări care au și determinat-o să trimită o scrisoare la Legația română din Washington:

”Am venit aici prin subscripția publică a ziarului Universul. Sunt copii care s-au lipsit de covrigul lor zilnic spre a subscrie câțiva lei pentru mine. O întreagă națiune și-a dat obolul ca eu să vin aici nu spre a mă lăfăi în hoteluri luxoase, nici spre a asculta discursuri umflate, ci spre a aduce în patrie, odată cu mine un record internațional. Fără acest trofeu nu voi părăsi America!”

Și nu a părăsit America fără recordul mondial absolut. 19 mai 1932 a devenit o dată istorică a parașutismului mondial. La 22 mai, ziarul Universul, publicația care și-a pus toate speranțele în izbânda româncei noastre, scria pe prima pagină:

”Victoria smulsă de Smaranda Brăescu văzduhului american este victoria energiei și curajului românesc, care s-au încumetat să se ia la întrecere cu curajul, tehnica și energia americană.”

Peste trei luni, mai exact pe 20 august 1932, Măndița noastră participa la marele miting de la Montreal, în calitate de deținătoare a recordului mondial absolut, însoțită de o escadrilă de 30 de avioane.

18 martie 1933

”Știu cât te-ai zbătut și tot ce-ai suferit. Meritul îți este cu atât mai mare, cu cât mai însemnate au fost obstacolele care ți-au stat în cale.”

Sunt cuvintele Regelui Carol al II-lea, după întoarcerea Măndiței din SUA, din martie 1933, în cadrul ceremoniei unde a fost decorată chiar de Majestatea Sa cu a 2-a baretă de aur a înaltei distincții ”Virtutea Aeronautică”, prima primind-o în 1931, după ce a înregistrat primul record mondial feminin la saltul cu parașuta.

”Foșnet de mătase albă” – partea I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *